Dex circumvoluțiune, circumvolutiune, definiţie circumvoluțiune, dex.ro Mobile

CIRCUMVOLUȚIÚNE s. f. v. circumvoluție. (Sursa: DEX '98 )

CIRCUMVOLUȚIÚNE s.f. v. circumvoluție. (Sursa: DN )

circumvoluțiúne f. (lat. circumvolútio, -ónis. V. evoluțiune, volbură). Sucire în prejur [!]. Circumvoluțiunile creĭeruluĭ, sinuozitățile (cotiturile) luĭ. – Și -úție. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări

circumvoluțiune substantiv feminin		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	circumvoluțiune	circumvoluțiunea
nominativ-acuzativ	plural	circumvoluțiuni	circumvoluțiunile
genitiv-dativ	singular	circumvoluțiuni	circumvoluțiunii
genitiv-dativ	plural	circumvoluțiuni	circumvoluțiunilor
vocativ	singular	circumvoluțiune, circumvoluțiuneo
vocativ	plural	circumvoluțiunilor