CIRCUMVOLÚȚIE, circumvoluții, s. f. 1. Fiecare dintre cutele (alungite și sinuoase) de pe suprafața exterioară a creierului, mărginite de șanțuri 2. (Rar) Ocol circular sau în spirală în jurul unui punct sau al unui ax central. [Var.: circumvoluțiúne s. f.] – Din fr. circonvolution. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

CIRCUMVOLÚȚIE s.f. 1. Fiecare dintre cutele sinuoase care se găsesc pe suprafața creierului; girus. 2. (Rar) Rotire, învârtire. [Gen. -iei, var. circumvoluțiune s.f. / < lat. circumvolutus – înfășurat împrejur, cf. fr. circonvolution]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

CIRCUMVOLÚȚIE s. f. 1. fiecare dintre cutele alungite și sinuoase de pe suprafața creierului; girus. 2. răsucire în spirală, rotire, învârtire. (< fr. circonvolution) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

CIRCUMVOLÚȚIE s. (ANAT.) girus cerebral, (înv.) sân. (~ a creierului.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

circumvolúție s. f. (sil. -ți-e), art. circumvolúția (sil. -ți-a), g.-d. art. circumvolúției; pl. circumvolúții, art. circumvolúțiile (sil. -ți-i-) (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

CIRCUMVOLÚȚIE ~i f. 1) Cută sinuoasă a scoarței cerebrale. 2) Rotire în jurul unui punct sau a unei axe. ~a Pământului. [Art. circumvoluția; G.-D. circumvoluției; Sil. -ți-e] /<lat. circonvolution (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

circumvoluțiúne f. (lat. circumvolútio, -ónis. V. evoluțiune, volbură). Sucire în prejur [!]. Circumvoluțiunile creĭeruluĭ, sinuozitățile (cotiturile) luĭ. – Și -úție. (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard