CINEGÉTIC, -Ă, cinegetici, -ce, adj., s. f. (Livr.) 1. Adj. De vânătoare, privitor la vânătoare; vânătoresc. 2. S. f. Arta vânătorii. – Din fr. cynégétique. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

CINEGÉTIC, -Ă adj. (Liv.) De vânătoare, vânătoresc. [< fr. cynégétique, cf. gr. kynegetikos < kyon – câine, agein – a conduce]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

CINEGÉTIC, -Ă I. adj. de vânătoare. II. s. f. știința și arta vânătorii. (< fr. cynégétique, it. cinegetico, gr. kynegetikos) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

CINEGÉTIC adj. v. vânătoresc. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

cinegétic adj. m., pl. cinegétici; f. sg. cinegétică, pl. cinegétice (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

cinegétic, -ă adj. (vgr. kynegetikós). Vînătoresc, de vînătoare. (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard

CINEGÉTIC ~că (~ci, ~ce) livr. Care ține de vânătoare; caracteristic vânătorii; vânătoresc. Artă ~că. /<fr. cinégétique (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard