CIMÉNT, (rar) cimenturi, s. n. Material de construcție în formă de pulbere fină, obținut prin măcinarea clincherului și care, în contact cu apa, face priză și se întărește. [Acc. și címent] – Din it. cimento, fr. ciment. (Sursa: DEX '98 )
CIMÉNTs.n.1. Praf fin, obținut prin calcinarea unui amestec de calcar și argilă, care se pietrifică prin amestecarea cu apă. 2. Material care leagă între ele fragmente de roci detritice. [Pl. -turi. / cf. it. cimento, fr. ciment, lat. caementum – pietriș]. (Sursa: DN )
CIMÉNTs. n. 1. material de construcție, pulbere fină obținută prin măcinarea clincherului, care se petrifică prin amestecarea cu apă. 2. material natural, liant între fragmentele ce formează rocile detritice. (< fr. ciment, it. cimento) (Sursa: MDN )
cimént s. n. – Material de construcție în formă de pulbere fină. It. cimento. Sec. XIX. – Der. cimenta, vb. (Sursa: DER )
cimént s. n., pl. ciménturi (Sursa: Ortografic )
cimént n., pl. e și urĭ (fr. ciment, d. lat. caementum. V. cement). Pulbere fină compusă din cărămidă și alte materiĭ amestecate cu var și din care se face o tencuĭală foarte rezistentă. Fig. Legătură solidă: solidaritatea tuturor cetățenilor e cimentu patriiĭ.Ciment roman, compus din diverse petre și care se întărește răpede [!] în aer și´n apă. (Sursa: Scriban )
CIMÉNT ~urin. Substanță pulverulentă, obținută prin măcinarea clincherului, întrebuințată în lucrările de construcție ca liant. ~ artificial. /<it. cimento, fr. ciment (Sursa: NODEX )
CIMÉNT (‹ fr.) s. n. Material de construcție sub formă de pulbere fină, fabricat prin măcinarea clincherului și utilizat ca liant hidraulic; amestecat cu apă face priză după un anumit timp (se întărește), căpătînd consistența pietrei. ♦ C. Portland = liant hidraulic obținut prin măcinarea clincherului Portland cu adaos de gips pentru reglarea timpului de priză. (Sursa: DE )
