Dex.Ro Mobile
CICERÓNE, ciceroni, s. m. Persoană special pregătită care conduce vizitatorii într-un muzeu, într-un oraș etc. – Din it. cicerone, fr. cicérone. (Sursa: DEX '98 )

CICERÓNE s.m. Călăuză care însoțește vizitatorii unui oraș, ai unui muzeu etc. pentru a-i conduce, pentru a le da explicații etc. [< it. cicerone, fr. cicérone]. (Sursa: DN )

CICERÓNE s. m. călăuză, ghid care însoțește vizitatorii unui oraș, ai unui muzeu etc. (< it. cicerone, fr. cicérone) (Sursa: MDN )

CICERÓNE s. v. călăuză, ghid, îndrumător. (Sursa: Sinonime )

ciceróne (călăuză) s. m., art. cicerónele; pl. ciceróni (Sursa: Ortografic )

ciceróne m. (it. cicerone, d. lat. Cicero, -ónis, celebru orator). Acela care te conduce într-un oraș orĭ în alt loc necunoscut ție. (Sursa: Scriban )

CICERÓNE ~i m. Persoană care însoțește pe cineva (vizitatori, turiști, călători etc.) și dă explicații necesare; ghid; călăuză. /<it. cicerone, fr. cicérone (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
cicerone   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cicerone ciceronele
plural ciceroni ciceronii
genitiv-dativ singular cicerone ciceronelui
plural ciceroni ciceronilor
vocativ singular cicerone
plural ciceronilor