CHÍVOT,chivoturi, s. n. Cutiuță așezată în altar în care se păstrează cuminecătura rezervată celor care se împărtășesc în caz de boală, înainte de moarte etc. ♦ Ladă în care evreii mozaici țineau tablele legii. [Acc. și: chivót. – Pl. și: chivote] – Din sl. kivotŭ. (Sursa: DEX '98 )
CHÍVOT s. (BIS.)1. tabernacul. (La creștini, în ~ se păstrează cuminecătura.)2. (înv.) lada păcii, sicriul legii. (La mozaici, ~ul servește la păstrarea tablelor legii.) (Sursa: Sinonime )
CHÍVOT s. v. corabie. (Sursa: Sinonime )
chivót (chivote), s. n. – 1. (Înv.) Cutiuță, sipet. – 2. (Înv.) Cufăr, ladă. – 3. Raclă. Ngr. ϰιβώτιον sau ϰιβωτός (Murnu 14), în parte prin intermediul sl. kivotŭ, sb. ćȉvot (Vasmer, Gr., 50). (Sursa: DER )
chívot s.n., pl. chívoturi / chívote (Sursa: Ortografic )
chívot n., pl. e (ngr. [d. vgr.] kivotós, ladă, de unde și vsl. kivotŭ, rus. kivót. E înrudit cu chivără). Arca (corabia) luĭ Noe. Secriu [!] legiĭ, arca alianțeĭ, lada care cuprindea tablele legiĭ la evrei. Ladă care cuprinde lucrurĭ sfinte. (Sursa: Scriban )
CHÍVOT ~urin. bis. Cutie unde se păstrează cuminecătura. [Pl. și chivote] /<sl. kivotu (Sursa: NODEX )
CHIVÓT (‹ sl.) s. n. (REL.) 1. Casetă de argint în formă de bisericuță, așezată pe altar, în care se păstrează sfînta împărtășanie. 2. (La vechii evrei) Ladă aflată în „cortul mărturiei” și în care se păstrau vasul de aur cu mană, toiagul lui Aaron și „Tablele Legii”. (Sursa: DE )
