Dex.Ro Mobile
CHÍTRĂ, chitre, s. f. Fructul chitrului, cu aspectul unei lămâi mari, din care se poate face dulceață. – Din ngr. kítra (pl. lui kitron). (Sursa: DEX '98 )

chítră s. f. (sil. -tră), g.-d. art. chítrei; pl. chítre (Sursa: Ortografic )

chítră f., pl. e (ngr. kitron, lămîĭe; bg. kitra. V. citric). Sud. Un fel de lămîĭe de 4-5 orĭ maĭ mare de cît cele obișnuite și din care se face dulceață. – În est chitru m. (Sursa: Scriban )

CHÍTRĂ ~e f. Fructul chitrului din care se face dulceață. /Din chitru (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
chitră   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular chitră chitra
plural chitre chitrele
genitiv-dativ singular chitre chitrei
plural chitre chitrelor
vocativ singular chitră, chitro
plural chitrelor