Dex.Ro Mobile
CHÍFLĂ, chifle, s. f. Produs de panificație de formă rotundă sau ovală, ca o pâinișoară, făcut din făină de grâu. – Din germ. Kipfel. (Sursa: DEX '98 )

CHÍFLĂ, chifle, s. f. Corn sau pâinișoară rotundă, făcute din făină de patiserie. – Germ. Kipfel. (Sursa: DLRM )

CHÍFLĂ s. (rar) franzeluță, (reg.) bulcă, pâinișoară. (Mănâncă o ~ cu șuncă.) (Sursa: Sinonime )

chíflă (chífle), s. f. – Pîinișoară, corn. Germ. Kipfel (Tiktin; Borcea 181), cf. it. chifel (Battisti, II, 899), bg. kifla, mag. kifli. – Der. chiflar, s. m. (vînzător de chifle). (Sursa: DER )

chíflă s. f. (sil. -flă), g.-d. art. chíflei; pl. chífle (Sursa: Ortografic )

chíflă f., pl. e (germ. kipfel). Un fel de franzeluță în formă de semilună, numită și corn. – Ĭa [!] a fost inventată la Viena în timpu asediuluĭ eĭ de Turcĭ (1683) de brutaru Wendler, care a descoperit din întîmplare formula aluatuluĭ eĭ. V. capuținer. (Sursa: Scriban )

CHÍFLĂ ~e f. Produs de panificație de formă rotundă, preparat din făină albă de grâu. [G.-D. chiflei] /<germ. Kipfel (Sursa: NODEX )

CHÍFLĂ (‹ germ.) s. f. Produs de panificație de formă rotundă sau ovală, cu greutatea de c. 50 g, preparat dintr-un amestec de făină de grîu, sare de bucătărie și drojdie. (Sursa: DE )

Declinări/Conjugări
chiflă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular chiflă chifla
plural chifle chiflele
genitiv-dativ singular chifle chiflei
plural chifle chiflelor
vocativ singular chiflă, chiflo
plural chiflelor