CHELĂREÁSĂ,chelărese, s. f. Soția chelarului; femeie care îndeplinea funcția de chelar; chelăriță. – Chelar + suf. -easă. (Sursa: DEX '98 )
CHELĂREÁSĂ,chelărese, s. f. (Înv.) Soția chelarului; femeie care îndeplinea funcția de chelar. – Din chelar + suf. -easă. (Sursa: DLRM )
chelăreásă s. f., g.-d. art. chelărései; pl. chelărése (Sursa: Ortografic )
chelár m. (ngr. kelláris, d. lat. cellarius; vsl. rus. kelárĭ. V. celulă, chilie). Intendent, econom, cămăraș, cel ce ține cheile pivnițeĭ și cămăriĭ. Pt. Vier. – Fem. chelăreasă (pl. ese) și chelăriță (pl. e). V. clucer. (Sursa: Scriban )
