CHEFUÍ,chefuiesc, vb. IV. Intranz. A face un chef (1), a petrece zgomotos, cu băutură (și cu cântec); a benchetui. – Chef + suf. -ui. (Sursa: DEX '98 )
CHEFUÍ,chefuiesc, vb. IV. Intranz. A face chef, a petrece zgomotos cu băutură (și cu cântece). – Din chef. (Sursa: DLRM )
CHEFUÍ vb. a benchetui, a petrece, a prăznui, (înv. și pop.) a (se) ospăta, (Mold. și Bucov.) a mesi, (prin nordul Transilv. și prin Maram.) a mulătui. (Au ~ toată noaptea.) (Sursa: Sinonime )
chefuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. chefuiésc, imperf. 3 sg. chefuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. chefuiáscă (Sursa: Ortografic )
A CHEFUÍ ~iéscintranz. A face un chef; a benchetui. /chef + suf. ~ui (Sursa: NODEX )
chefuĭésc v. intr. (d. chef). Fam. Fac chef, petrec. V. refl. Mă cam îmbăt. – Și a se chefălui (Mold.), a se chefeli (Olt.) (Sursa: Scriban )
