CHEBÁP, chebapuri, s. n. Friptură la frigare, pregătită cu mirodenii, specifică bucătăriei turcești. – Din tc. kebap. (Sursa: DEX '98 )
CHEBÁP, chebapuri, s. n. Friptură la frigare, pregătită cu mirodenii, după obiceiurile bucătăriei turcești. – Tc. kebap. (Sursa: DLRM )
CHEBÁP s. (înv.) cușchebap. (~ul este o specialitate de frigăruie.) (Sursa: Sinonime )
chebáp (chebápuri), s. n. – Carne friptă la frigare. – Mr. chibape. Tc. kebap (Șeineanu, II, 102; Lokotsch 972; Berneker 498; Ronzevalle 144); cf. ngr. ϰεμπάπι, bg. kebab. (Sursa: DER )
chebáp s. n., pl. chebápuri (Sursa: Ortografic )
chebáp n., pl. urĭ (turc. [d. ar.] kebab și kebap; ngr. kebápi, bg. kebap). Vechĭ. Friptură la frigare și opărită cu sos. (Sursa: Scriban )
| chebap substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | chebap | chebapul |
| plural | chebapuri | chebapurile |
| genitiv-dativ | singular | chebap | chebapului |
| plural | chebapuri | chebapurilor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
