CERÚZĂ s. f. Carbonat natural de plumb, alb sau cenușiu, cu luciu diamantin, folosit mai ales la prepararea vopselelor; alb de plumb. – Din fr. ceruse, lat. cerussa. (Sursa: DEX '98 )
CERÚZĂf. 1) Carbonat bazic de plumb întrebuințat, mai ales, la prepararea unor vopsele albe. 2) Alb de plumb. /<lat. cerussa, fr. céruse (Sursa: NODEX )
CERÚZĂs.f. Carbonat bazic de plumb, foarte otrăvitor, folosit la prepararea vopselelor albe; alb de plumb. [< fr. céruse, cf. lat. cerussa]. (Sursa: DN )
CERÚZĂs. f. carbonat bazic de plumb, foarte otrăvitor, folosit la prepararea vopselelor albe; alb de plumb. (< fr. céruse, lat. cerussa) (Sursa: MDN )
CERÚZĂ s. f. Carbonat de plumb folosit mai ales la prepararea vopselelor. – Fr. céruse (lat. lit. cerussa). (Sursa: DLRM )
CERÚZĂ s. v. alb de plumb. (Sursa: Sinonime )
CERÚZĂ s. v. condei, creion. (Sursa: Sinonime )
cerúză s. f., g.-d. art. cerúzei (Sursa: Ortografic )