Dex.Ro Mobile
CERTIFICÁRE, certificări, s. f. Acțiunea de a certifica. – V. certifica. (Sursa: DEX '98 )

CERTIFICÁRE s.f. Acțiunea de a certifica și rezultatul ei; certificație. [Pl. -cări. / < certifica]. (Sursa: DN )

CERTIFICÁRE, certificări, s. f. Faptul de a certifica. (Sursa: DLRM )

CERTIFICÁRE s. v. confirmare. (Sursa: Sinonime )

certificáre s. f., g.-d. art. certificării; pl. certificări (Sursa: Ortografic )

CERTIFICÁ, certífic, vb. I. Tranz. A dovedi, a confirma, a întări (printr-un act, printr-o semnătură) autenticitatea, exactitatea, valabilitatea unui fapt, înscris etc. – Din fr. certifier, lat. certificare. (Sursa: DEX '98 )

A CERTIFICÁ certífic tranz. (acte, scrisori, semnături) A califica drept autentic (aplicând o ștampilă); a face să fie valabil; a legaliza; a autentifica. /<fr. certifier, lat. certificare (Sursa: NODEX )

CERTIFICÁ vb. I. tr. A adeveri, a confirma că ceva este autentic, sigur, exact, valabil. [P.i. certífic. / < lat. certificare, cf. it. certificare, fr. certifier]. (Sursa: DN )

CERTIFICÁ vb. tr. a adeveri, a confirma că ceva este autentic, sigur, exact, valabil. (< fr. certifier, lat. certificare) (Sursa: MDN )

CERTIFICÁ, certífic, vb. I. Tranz. A dovedi, a confirma, a întări (printr-un act, printr-o semnătură) autenticitatea, exactitatea, valabilitatea unui lucru. – Fr. certifier (lat. lit. certificare). (Sursa: DLRM )

CERTIFICÁ vb. v. confirma. (Sursa: Sinonime )

certificá vb., ind. prez. 1 sg. certífic, 3 sg. și pl. certífică; conj. prez. 3 sg. și pl. certífice (Sursa: Ortografic )

certífic, a v. tr. (lat. certi-fico, -ficáre, d. certum, sigur, și fácere, a face). Asigur, atest, mărturisesc: a certifica că un elev a trecut clasa. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
certifica   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) certifica certificare certificat certificând singular plural
certifică certificați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) certific (să) certific certificam certificai certificasem
a II-a (tu) certifici (să) certifici certificai certificași certificaseși
a III-a (el, ea) certifică (să) certifice certifica certifică certificase
plural I (noi) certificăm (să) certificăm certificam certificarăm certificaserăm, certificasem*
a II-a (voi) certificați (să) certificați certificați certificarăți certificaserăți, certificaseți*
a III-a (ei, ele) certifică (să) certifice certificau certifica certificaseră
* Formă nerecomandată

certificare   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular certificare certificarea
plural certificări certificările
genitiv-dativ singular certificări certificării
plural certificări certificărilor
vocativ singular certificare, certificareo
plural certificărilor