Dex.Ro Mobile
CÉRBER, (2) cerberi, s. m. 1. (În mitologia greacă) Animal fabulos imaginat ca un câine cu trei capete, care stătea la porțile infernului și păzea intrarea. 2. Fig. (Livr.) Paznic sever, exigent. – Din fr. cerbère, lat. cerberus. (Sursa: DEX '98 )

CÉRBER s.m. 1. (Mit.) Câine cu trei capete care păzea porțile infernului. 2. (Fig.; liv.) Paznic neînduplecat, sever. [< fr. cerbère, cf. lat. Cerberus]. (Sursa: DN )

CÉRBER s. m. 1. (mit.) câine cu trei capete care păzea intrarea în infern. 2. (fig.) paznic, gardian neînduplecat. (< fr. cerbère, lat. cerberus) (Sursa: MDN )

CÉRBER, (2) cerberi, s. m. 1. (În mitologia greacă) Animal fabulos, imaginat ca un câine cu trei capete, care stătea la porțile infernului și păzea intrarea. 2. Fig. (Livresc) Paznic rău, crud. – Fr. cerbère (lat. lit. cerberus). (Sursa: DLRM )

cérber s. m., pl. cérberi (Sursa: Ortografic )

CÉRBER ~i m. 1) (în mitologia greacă) Ființă imaginară reprezentată în chip de câine cu trei capete, care păzește poarta infernului. 2) fig. Paznic sever și intransigent. /<lat. cerberus, fr. cerbere (Sursa: NODEX )

CERBER (KERBEROS) (în mitologia greacă), monstru fabulos, înfățișat ca un cîine cu trei (sau o sută) de capete și coadă de șarpe. Fratele Hidrei din Lerna și al Gorgonelor. Paznic al porților Infernului, permitea spiritelor numai Intrarea, nu și ieșirea de aici. A fost păcălit doar de Orfeu și de Kerakles. (Sursa: DE )

Cerber = Cerberus. (Sursa: Mitologic )

Declinări/Conjugări
cerber   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cerber cerberul
plural cerberi cerberii
genitiv-dativ singular cerber cerberului
plural cerberi cerberilor
vocativ singular
plural