CENTÁUR,centauri, s. m. (În mitologia greacă) Ființă imaginară, cu trup de cal și cu bust omenesc; hipocentaur. ♦ (La sg. art.) Constelație din emisfera australă, din care face parte steaua cea mai apropiată de sistemul solar. [Pr.: -ta-ur] – Din lat. centaurus. (Sursa: DEX '98 )
CENTÁURs.m.1. (Mit.) Personaj închipuit a fi jumătate om și jumătate cal. 2. Constelație din emisfera australă, din care face parte cea mai apropiată stea de sistemul solar. [< lat. centaurus, cf. it. centaurus, fr. centaure]. (Sursa: DN )
CENTÁURs. m. 1. (mit.) monstru închipuit cu corp de cal și bust omenesc. 2. ornament reprezentând un astfel de monstru. (< lat. centaurus, fr. centaure) (Sursa: MDN )
CENTÁUR,centauri, s. m. (În mitologia greacă) Ființă imaginară, jumătate om și jumătate cal. ♦ (La sg. art.) Constelație din emisfera sudică, din care face parte steaua cea mai apropiată de sistemul solar. – Lat. lit. centaurus. (Sursa: DLRM )
CENTÁUR s. (MITOL.) (rar) hipocentaur. (Sursa: Sinonime )
centáur s. m., pl. centáuri (Sursa: Ortografic )
centáur m. (vgr. kéntauros). Monstru mitologic jumătate om și jumătate cal. (Sursa: Scriban )
CENTÁUR ~im. 1) (în mitologia greacă) Ființă imaginară cu trup de cal și bust de bărbat. 2) art. sing. Constelație din emisfera australă. [Sil. -ta-ur] /<lat. centaurus (Sursa: NODEX )
