CELEBRÁ, celebrez, vb. I. Tranz. 1. A săvârși cu solemnitate un act de însemnătate publică sau privată, în special o căsătorie; a oficia. 2. A sărbători (aducând elogii) un eveniment însemnat, o persoană etc. – Din fr. célébrer, lat. celebrare. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

CELEBRÁ vb. I. tr. 1. A săvârși solemn un act însemnat, important; a oficia. 2. A sărbători (un eveniment, o dată memorabilă). 3. A proslăvi. [< fr. célébrer, cf. it., lat. celebrare]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

CELEBRÁ vb. tr. 1. a săvârși solemn un act important; a oficia. 2. a sărbători (un eveniment). 3. a proslăvi. (< fr. célébrer, lat. celebrare) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

CELEBRÁ, celebrez, vb. I. Tranz. 1. A săvârși cu solemnitate un act de însemnătate publică sau privată, în special o căsătorie; a oficia. 2. A sărbători un eveniment însemnat. – Fr. célébrer (lat. lit. celebrare). (Sursa: DLRM ) Copy to clipboard

CELEBRÁ vb. 1. v. aniversa. 2. a oficia, a săvârși. (~ o căsătorie.) 3. v. oficia. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

celebrá vb. (sil. -bra), ind. prez. 1 sg. celebréz, 3 sg. și pl. celebreáză (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

CELÉBRU, -Ă, celebri, -e, adj. Renumit, vestit, ilustru. – Din fr. célebre, lat. celebris. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A CELEBRÁ ~éz tranz. 1) (acte publice sau private) A înfăptui cu solemnitate; a oficia. 2) (evenimente importante, zile memorabile) A marca în mod solemn; a serba; a sărbători. ~ ziua declarării suveranității republicii. /<fr. célébrer, lat. celebrare (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

CELÉBRU ~ă (~i, ~e) 1) Care este foarte vestit prin calitățile sale, prin realizările sale; ilustru. Cântăreț ~. [Sil. -le-bru] /<fr. célébre, lat. celebris (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

CELÉBRU, -Ă adj. Cunoscut de foarte multă lume pentru calități excepționale; renumit, vestit, ilustru. [< fr. célèbre, cf. it. celebre, lat. celeber]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

CELÉBRU, -Ă adj. cu faimă, renumit, vestit, reputat, ilustru. (< fr. célèbre, lat. celeber) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

CELÉBRU, -Ă, celebri, -e, adj. Renumit, vestit. – Fr. célebre (lat. lit. celebris, -e). (Sursa: DLRM ) Copy to clipboard

CELÉBRU adj. faimos, ilustru, mare, renumit, reputat, vestit, (înv. și pop.) mărit, numit, (reg.) revestit, (Transilv.) hireș, (înv.) norocit, (grecism înv.) perifan, (fam.) arhicunoscut, (fig.) strălucit, (rar fig.) strălucitor. (Un ~ savant.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

Celebru ≠ necunoscut (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard

celébru adj. m. (sil. -bru), art. celébrul, pl. celébri, art. celébrii; f. sg. celébră, g.-d. art. celébrei, pl. celébre (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

celebréz v. tr. (lat. célebro, -áre). Laud mult, glorific: a celebra o națiune, un eroŭ. Sărbez [!]: a celebra Paștele. Oficiez solemn: a celebra o căsătorie. (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard

celébru, -ă adj. (fr. célèbre, d. lat. céleber). Faĭmos, renumit, vestit. (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard