(A fi) bun ca pâinea (cea) caldă (sau bună) = (a fi) foarte bun
(De-a) baba-oarba = joc în care un copil legat la ochi încearcă să-i prindă pe ceilalți
A (se) învăța cu nărav = a (se) obișnui să ceară, să pretindă ceva ca pe un drept al său
A aduce (pe cineva) la prochimen = a îndrepta, a aduce (pe cineva) pe calea cea bună
A bate ceamburul = a umbla fără rost, a bate drumurile; a pierde vremea, a sta degeaba
A bate recordul (în ceva) = a atinge treapta cea mai înaltă (în ceva)
A bate șaua (ca) să priceapă (sau să înțeleagă) iapa = a da să se înțeleagă ceva în mod indirect, a face aluzie la ceva
A citi printre rânduri = a pricepe (sau a se strădui să priceapă) și ceea ce nu se spune explicit într-un text scris
A căuta (cuiva) râcă = a căuta (cuiva) ceartă, pricină
A căuta cuiva ceartă (sau pricină) cu lumânarea = a provoca ceartă cu orice preț
A da (sau a lua) în (sau la, prin) tărbăceală = a da în tărbacă
A da cu crucea peste cineva = a întâlni pe cineva din întâmplare, pe neașteptate
A da sau a aduce (pe cineva) pe (sau la) brazdă = a aduce (pe cineva) pe calea cea dreaptă, a-l face să se acomodeze
A face (pe cineva sau ceva) harcea-parcea = a tăia (pe cineva sau ceva) în bucăți, a face fărâme; a distruge, a nimici
A face ceafă = a se îngrășa
A fi cu capsa pusă = a fi gata de ceartă, pus pe ceartă, nervos
A fi cu crucea-n sân = a fi (sau a se preface) evlavios
A fi cu nasul de ceară = a fi foarte susceptibil
A fi neam după Adam sau a fi neam (de) a cincea (sau a șasea, a noua) spiță = a fi rudă foarte îndepărtată sau a nu fi rudă de loc cu cineva
A fi în câră cu cineva = a fi în ceartă, în dușmănie cu cineva
A fugi (de ceva sau de cineva) ca dracul de tămâie = a se feri cu cea mai mare grijă de ceva, a ocoli de departe pe cineva pentru a evita situații neplăcute, penibile
A i se scurge (sau a-i curge) cuiva ochii după cineva (sau după ceva) = a se uita cu mult drag la cineva sau la ceva, a-i plăcea foarte mult cineva sau ceva, a ține mult la cineva sau la ceva
A lua la poceală (pe cineva) = a bate foarte tare pe cineva (desfigurându-l)
A lua purceaua de coadă = a se îmbăta
A lua șapte piei de pe om (sau de pe o vită) = a sili pe cineva să muncească peste puterile sale
A nu (mai) zice (sau spune) (nici) cârc = a nu (mai) spune nici o vorbă, a tăcea chitic
A nu plăti (nici) o ceapă (degerată) sau (nici) două parale (ori doi bani etc.) = a nu avea nici o valoare
A nu zice nici bleau = a tăcea din gură, a nu (mai) scoate o vorbă
A nu zice nici mârc = a nu zice nimic, a tăcea din gură
A nu ști de unde s-o apuce = a nu se pricepe de unde să înceapă un lucru
A o croi la fugă = a fugi în cea mai mare grabă (spre a scăpa de o primejdie)
A pierde laptele = (despre femelele unor mamifere) a le scădea sau a le înceta secreția laptelui (într-o perioadă când aceasta ar trebui să fie normală)
A prinde prepelița (sau purceaua) de coadă = a se îmbăta
A pune (pe cineva) la lucru = a sili (pe cineva) să muncească
A pune ochii (pe cineva sau pe ceva) = a-i plăcea cineva sau ceva; a pune sub observație, a urmări
A păstra tăcere(a) = a tăcea; a nu se destăinui
A păzi (sau a îngriji) pe cineva ca ochii din cap = a păzi, a îngriji etc. pe cineva cu cea mai mare atenție
A readuce (pe cineva) la matcă = a readuce (pe cineva) la calea cea bună
A rămâne (sau a sta, a zăcea) baltă = a fi lăsat în părăsire; a sta pe loc, a stagna
A rămâne de ceva (sau de cineva) = a se răzleți de o ceată, de o tovărășie, a nu mai prinde un vehicul care pleacă
A se da de ceasul morții = a depune eforturi desperate; a se frământa, a se neliniști extrem de mult
A se face sau a fi) galben ca ceara = (a deveni) foarte palid din cauza unei emoții sau a unei boli
A se lua la sfadă (sau la ceartă etc.) = a se certa
A se petrece din lumea noastră (sau din această lume) = a muri
A se prăpădi după cineva (sau ceva) = a iubi, a-i plăcea cineva (sau ceva) foarte mult
A se pune (sau a sta) la mijloc = a interveni între două persoane care se ceartă, pentru a le împiedica să se încaiere; a media într-un conflict
A se pune (în) cruciș și (în) curmeziș = a încerca prin toate mijloacele să se opună, să zădărnicească o acțiune
A se pune de pricină = a) a se împotrivi, a se opune; b) a căuta ceartă, a face gură; a se lua la harță, la bătaie
A se pune râcă (cu cineva) = a se împotrivi (cuiva) luându-se la ceartă
A se pune în cruciș și în curmeziș (sau în curmeziș, de-a curmezișul) = a încerca prin orice mijloace să zădărnicească ceva, a împiedica pe cineva în acțiunile sale; a se opune
CEA interj. Strigăt cu care se mână boii spre dreapta. ♦ (Substantivat) Partea dreaptă; dreapta. [Var.: (reg.) ceála interj.] – Onomatopee. (Sursa: DEX '98 )
CEAinterj. (se folosește pentru a îndemna boii spre dreapta). ◊ Bou de ~ bou care se înjugă în partea dreaptă. /Onomat. (Sursa: NODEX )
CEA interj. Strigăt cu care se mână boii spre dreapta. ♦ (Substantivat) Partea dreaptă; dreapta. [Var.: (reg.) ceála interj.] (Sursa: DLRM )
CEA interj. (Ban.) hoc! (~ !, Plăvane.) (Sursa: Sinonime )
Cea ≠ hăis (Sursa: Antonime )
ceá interj. – Strigăt cu care se mînă boii la dreapta. – Var. ceala, ța. Lat. ecce hac (Drăganu, Dacor., III, 692), cf. it. qua „pe aici”, fr. ça, sp. acá (Drăganu crede că var. ceala reprezintă lat. ecce hac illac). După Philippide, ZRPh., XXXI, 302; Nandriș, RF, I (1928), 185-8 și DAR, este art. cea (m. cel) și trebuie interpretată ca expresie eliptică, în loc de cea parte. Pentru Iordan, BF, IX, 117, este vorba de o creație expresivă. Din rom. provin mag. csá(h), csále (Drăganu, Dacor., III, 692), rut. ča(la) (Miklosich, Wander., 16); pol. chala, sb. ča. Poate trebuie adăugat aici ceaș (var. ceas), interj. (se folosește la mulsul vacilor, pentru a le cere să-și mute piciorul), care ar putea fi de asemenea creație spontană dar care, în realitate, se poate considere ca un comp. de la cea cu și, ca aciși, așași, atunceși, etc. După Philippide, ZRPh., XXXI, 302, din lat. cessa, imperativ de la cessare; însă acestă explicație se bazează pe var., mai puțin frecventă decît ceaș, și nu ține de o circumstanță caracteristică și anume că ceaș, la fel ca cea, se poate folosi numai pentru animale bovine. Aceeași interj. se folosește ca îndemn pentru a u***a, uz în care coincide cu tc. ciș „urină”. (Sursa: DER )
cea interj. (Sursa: Ortografic )
1) cea pron. f. d. cel. (Sursa: Scriban )
2) cea (ea dift.), strigăt adresat bouluĭ din stînga ca s´apuce la dreapta (Cp. cu ung. csá csálé, csáli, cselö, pol. chale. V. ceală. – Se zice și ța. V. hăĭs. (Sursa: Scriban )