CAZÁNIE,cazanii, s. f. Predică prin care se explică un pasaj oarecare din evanghelie. ♦ Carte religioasă care cuprinde predici sau povestiri în care se comentează texte evanghelice. – Din sl. kazanije. (Sursa: DEX '98 )
CAZÁNIE,cazanii, s. f. Predică. ♦ Carte cuprinzând predici sau povestiri cu caracter mistic. – Slav (v. sl. kazanije). (Sursa: DLRM )
CAZÁNIE s. (BIS.) cuvânt, omilie, predică, (înv.) chiriacodromion, didahie, poucenie, predicare, predicație, propovedanie, carte cu învățătură. (Preotul citește din ~.) (Sursa: Sinonime )
cazánie (cazánii), s. f. – 1. Predică, îndemn. – 2. (Fam.) Discurs lung și plicticos, poliloghie, vorbărie. – 3. Dojană, mustrare. – Sl. kazanije „mustrare”, de la kaznĭ „pedeapsă” (Miklosich, Slaw. Elem., 24; Lexicon, 279; Cihac, II, 46). Cf. caznă. (Sursa: DER )
cazánie s. f. (sil. -ni-e), art. cazánia (sil. -ni-a), g.-d. art. cazániei; pl. cazánii, art. cazániile (sil. -ni-i-) (Sursa: Ortografic )
cazánie f. (vsl. kažaniĭe, mustrare, învățătură. V. caznă). Predică, omilie. Discurs despre vĭața unuĭ sfînt. Carte care cuprinde asemenea predicĭ (numită și evanghelie învățătoare) și care cuprinde și fragmente din Nou Testament. (Sursa: Scriban )
CAZÁNIE ~if. 1) Cuvântare rostită de un slujitor al cultelor în biserică la sfârșitul liturghiei și care conține îndrumări morale; predică. 2) Carte religioasă care cuprinde tălmăciri și comentarii ale textelor biblice. [Art. cazania; G.-D. cazaniei; Sil. -ni-e] /<sl. kazanije (Sursa: NODEX )
CAZANIA LUI VARLAAM (CARTE ROMÂNEASCĂ DE ÎNVĂȚĂTURĂ), carte de cult, cuprinzând evangheliile, cîteva legende hagiografice și primele încercări de versificare în limba română (un imn de laudă domnitorului și două imnuri religioase). Tipărită de mitropolitul Varlaam la Iași în 1643. Monument de limbă românească veche. (Sursa: DE )
