Dex.Ro Mobile
CAVÓU, cavouri, s. n. Construcție funerară (într-un cimitir sau în alt loc de înmormântare) cu una sau mai multe cripte. – Din fr. caveau. (Sursa: DEX '98 )

CAVÓU s.n. Mormânt constând dintr-o încăpere funerară, de obicei făcută sub pământ, în care se depun morții. [< fr. caveau]. (Sursa: DN )

CAVÓU s. n. construcție funerară (sub pământ) în care se depun morții. (< fr. caveau) (Sursa: MDN )

CAVÓU, cavouri, s. n. Construcție (într-un cimitir) constând dintr-o încăpere în care se depun morții. – Fr. caveau. (Sursa: DLRM )

CAVÓU s. criptă, (rar) necropolă, (înv.) grobnic, gropniță, mormântar. (~ într-un cimitir; ~ al unei familii.) (Sursa: Sinonime )

cavóu (cavóuri), s. n. – 1. Construcție funerară, criptă. – 2. (Arg.) Pat. Fr. caveau. (Sursa: DER )

cavóu s. n., art. cavóul; pl. cavóuri (Sursa: Ortografic )

cavóŭ n., pl. urĭ (fr. caveau, dim. d. cave, pivniță, d. lat. cavus, cav). Boltă, criptă (de înmormîntat morțiĭ uneĭ familiĭ). (Sursa: Scriban )

CAVÓU ~ri n. Construcție (subterană) într-un cimitir sau într-o biserică în care se înmormântează morții; criptă. [Sil. ca-vou] /<fr. caveau (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
cavou   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cavou cavoul
plural cavouri cavourile
genitiv-dativ singular cavou cavoului
plural cavouri cavourilor
vocativ singular cavoule
plural cavourilor