Dex casant, casant, definiţie casant, dex.ro Mobile

CASÁNT, -Ă, casanți, -te, adj. Care se sparge sau se sfărâmă ușor; fragil, casabil. – Din fr. cassant. (Sursa: DEX '98 )

CASÁNT, -Ă adj. (Despre un material) Care se sparge, se sfărâmă ușor; fragil. [Cf. fr. cassant]. (Sursa: DN )

CASÁNT, -Ă adj. care se sparge, se sfărâmă; fragil; casabil (1). (< fr. cassant) (Sursa: MDN )

CASÁNT, -Ă, casanți, -te, adj. Care se sparge sau se sfărâmă ușor; fragil. – Fr. cassant. (Sursa: DLRM )

CASÁNT adj. casabil, (pop.) spărgăcios, (reg.) spărtigos. (Un obiect ~.) (Sursa: Sinonime )

Casant ≠ incasant (Sursa: Antonime )

casánt adj. m., pl. casánți; f. sg. casántă, pl. casánte (Sursa: Ortografic )

casánt, -ă adj. (fr. cassant, d. casser. V. casez). Care se frînge, sfărămicĭos: oțelu e maĭ dur, dar și maĭ casant de cît feru [!]; sticla e casantă. (Sursa: Scriban )

CASÁNT ~tă (~ți, ~te) (despre obiecte) Care se sparge, se rupe sau se sfărâmă ușor; fragil. /<fr. cassant (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări

casant adjectiv		masculin		feminin
casant adjectiv		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	casant	casantul	casantă	casanta
nominativ-acuzativ	plural	casanți	casanții	casante	casantele
genitiv-dativ	singular	casant	casantului	casante	casantei
genitiv-dativ	plural	casanți	casanților	casante	casantelor
vocativ	singular	—		—
vocativ	plural	—		—