A (nu) avea cei șapte ani de acasă = a (nu) fi fost (bine) educat în copilărie
A avea (sau a ține) casă deschisă = a avea mereu musafiri; a fi primitor
A cădea (sau a pica) la așternut = (la ghicitul în cărți) a prevesti venirea cuiva (străin) în casă
A da o fată după cineva (sau cuiva) sau a(-i) da cuiva de bărbat (respectiv de soție) pe cineva = a căsători cu...
A duce casă bună cu ceva = a se împăca bine cu ceva
A duce casă rea (cu cineva) = a nu se înțelege, a trăi prost (cu cineva)
A face (sau a duce) casă (bună) cu cineva = a trăi cu cineva (în bună înțelegere), a se împăca bine
A fi in dârdora însurătorii = a) a ține cu orice preț să se însoare; b) a fi în plină desfășurare a căsătoriei
A fugi în lume = a pleca de acasă (fără să se știe unde)
A lua (pe cineva) cu cununie = a se căsători cu cineva (religios)
A lăsa (sau a arunca, a azvârli etc.) (pe cineva) pe drum (sau pe drumuri) = a da (pe cineva) afară din casă sau din serviciu; a lipsi (pe cineva) de cele necesare traiului; a sărăci (pe cineva)
A nu-i fi (cuiva) boii acasă = a fi indispus, supărat; a nu avea chef
A nu-i fi (cuiva) toți boii acasă = a fi rău dispus
A ridica casa în slavă = a face zgomot, tărăboi
A se strânge (acasă) de pe drumuri = a nu mai fi hoinar, a sta acasă
A sparge cuiva casa = a contribui efectiv la destrămarea căsniciei cuiva
A strânge pe cineva de pe drumuri = a determina pe cineva să nu mai hoinărească, să stea acasă
A strânge prin casă (sau prin odaie etc.) = a deretica
A umbla cu ostropețul = a umbla din casă în casă, invitând la ospățul de a doua zi după cununie
A vorbi de funie în casa spânzuratului = a vorbi despre un lucru care poate supăra pe cineva dintre cei de față, dacă este interpretat ca o aluzie la ei
A închide lupul în stână = a-și aduce singur dușmani în casă sau în preajmă
A ține casa (sau contabilitatea) = a fi casier (sau contabil
A ține casă (cu cineva) = a conviețui cu cineva (în calitate de soț și soție)
A ține casă (sau masă) deschisă = a primi bucuros și des mulți oaspeți
A ține casă mare = a duce trai bogat, luxos
A(-și) deschide (larg sau amândouă) ușile = a lăsa intrarea liberă; a primi cu bucurie pe cineva în casă
A(-și) pune pirostriile (în sau pe cap) = a (se) căsători
A-i face (cuiva) vorbă cu cineva = a mijloci o întâlnire între un băiat și o fată (în vederea căsătoriei)
A-i fi (cuiva) casa casă și masa masă = a duce o viață ordonată, fără necazuri
A-i fi cuiva casa casă și masa masă = a duce o viață ordonată, normală, liniștită
A-i veni (cuiva) mințile acasă (sau la loc, la cap) sau a-și băga mințile în cap = a deveni mai înțelept, mai chibzuit; a se cuminți
Cei de-acasă = rudele apropiate, familia; conaționalii
Copil de casă = fiu de boier care făcea serviciul de paj la familia domnitoare sau la boierii mari
Copil din flori = copil din afara căsătoriei; copil nelegitim, copil natural, bastard
Din prag în prag = din casă în casă
Fată în casă = fată (tânără) angajată ca femeie de serviciu într-o gospodărie
Pe acasă = a) undeva în preajma sau în apropierea casei; b) în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale
Prin (sau printre, în) străini = departe de casă, între oameni necunoscuți, neprietenoși
Soră de scoarță = fiica din altă căsătorie a unuia dintre soții recăsătoriți, considerată în raport cu copilul sau cu copiii celuilalt soț
a încheia stânește = a fixa bârnele la casă în formă de clește
CASÁ,casez, vb. I. Tranz. 1. A anula (în întregime sau parțial) o hotărâre judecătorească în urma admiterii recursului. 2. A efectua totalitatea operațiilor privind scoaterea definitivă din folosință și din inventar a unui mijloc fix a cărui folosire, reparare sau modernizare nu mai sunt economice; a lichida. 3. (Rar) A sparge. – Din fr. casser. (Sursa: DEX '98 )
A CASÁ ~éztranz. 1) (sentințe ale unei instanțe judecătorești inferioare) A anula în urma unui recurs sau a unui apel. 2) (lucruri vechi, mașini, aparate deteriorate etc.) A scoate din uz; a da la reformă; a reforma. 3) rar (obiecte fragile) A face să-și piardă integritatea (prin ciocnire, lovire, apăsare etc.). /<fr. casser (Sursa: NODEX )
CASÁvb. I. tr.1. A anula, în urma unui apel sau a unui recurs, o sentință judecătorească. 2. (Rar) A sparge. ♦ A scoate din serviciu, a reforma (o mașină, un aparat uzat etc.). [< fr. casser]. (Sursa: DN )
CASÁvb. I. tr. 1. a anula, în urma unui recurs, o hotărâre judecătorească. 2. (rar) a sparge. 3. a scoate din uz și din inventar, a reforma (o mașină, un aparat etc.). II. refl. (despre vin) a-și pierde culoarea naturală în contact cu aerul. (< fr. casser) (Sursa: MDN )
CASÁ,casez, vb. I. Tranz. A anula o hotărâre judecătorească. – Fr. casser. (Sursa: DLRM )
CÁSA s. art. v. gemma, perla. (Sursa: Sinonime )
CASÁ vb. v. fărâma, sfărâma, sparge, zdrobi. (Sursa: Sinonime )
CASA CU OGRÁDA s. v. coroana boreală. (Sursa: Sinonime )
HUHUREZ DE CÁSĂ s. v. strigă. (Sursa: Sinonime )
casá (caséz, casát), vb. – A anula. Fr. casser. – Der. casant, adj.; casație, s. f. (Arg., minunat, de calitatea întîi). (Sursa: DER )
casá vb., ind. prez. 1 sg. caséz, 3 sg. și pl. caseáză (Sursa: Ortografic )
gândác de cásă s. m. + prep. + s. f. (Sursa: Ortografic )
caséz v. tr. (fr. casser, a sfărama [!], a strica, lat. quassare, a zgudui mult, d. quatere, quassum, a zgudui. V. scot, scutur, discut). Anulez: a casa o sentență [!], un examin [!]. (Sursa: Scriban )
