carâtă
Caută
CARÂTĂ
s. f. v.
caretă.
(
Sursa: DEX '98
)
Copy to clipboard
CARẤTĂ
s.f.
v.
caretă
. (
Sursa: DN
)
Copy to clipboard
CARÂTĂ
s. f. v.
caretă.
(
Sursa: DLRM
)
Copy to clipboard
carétă
f., pl.
e
(ngr.
karétia,
d. it.
carretta,
de unde și rus.
karéta;
rut.
karíta
).
Vechĭ.
Trăsură închisă, cupeŭ. – Și
carîtă
(după rut.). (
Sursa: Scriban
)
Copy to clipboard
carîtă,
V.
caretă.
(
Sursa: Scriban
)
Copy to clipboard
Declinări/Conjugări
carâtă
substantiv feminin
nearticulat
articulat
nominativ-acuzativ
singular
car
â
tă
car
â
ta
plural
car
â
te
car
â
tele
genitiv-dativ
singular
car
â
te
car
â
tei
plural
car
â
te
car
â
telor
vocativ
singular
car
â
tă, car
â
to
plural
car
â
telor
