Dex.Ro Mobile
CARÚNCULĂ s.f. Mică formație anatomică, proeminentă, colorată de obicei în roșu; nodul. [< fr. caroncule, engl. caruncula, cf. lat. caruncula – bucățică de carne]. (Sursa: DN )

CARÚNCULĂ s. f. 1. formație anatomică mică, proeminentă; nodul. 2. excrescență cărnoasă pe tegumentul seminței, colorată, bogată în materii oleaginoase, la diseminare prin intermediul insectelor. (< fr. caroncule, lat. caruncula) (Sursa: MDN )

CARUNCUL, -Ă (‹ fr., engl.; {s} lat. caruncula „bucată de carne”) s. f. și n. 1. S. f. Excrescență cărnoasă, mai ales la semințe, neprotejată de învelișuri. 2. S. n. Formațiune anatomică de forma unei mici excrescențe sau emunențe cărnoase (ex. c. lacrimal). 3. S. f. (ZOOL.) Proeminență cornoasă (sau cărnoasă), uneori colorată (roșie, neagră), care ornamentează capul, gîtul sau baza ciocului unor păsări (cazuar, curcan, cocoș, lebădă, porumbel ș.a.). (Sursa: DE )

Declinări/Conjugări
carunculă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular carunculă caruncula
plural caruncule carunculele
genitiv-dativ singular caruncule carunculei
plural caruncule carunculelor
vocativ singular carunculă, carunculo
plural carunculelor