Dex.Ro Mobile
CARTOTÉCĂ, cartoteci, s. f. Totalitatea fișelor de evidență care cuprind date privitoare la materialele sau la persoanele dintr-o instituție, orânduite după anumite criterii; cartonieră. ♦ Cutie sau dulap în care se păstrează fișe clasate după anumite norme. – Din germ. Kartothek, rus. kartoteka. (Sursa: DEX '98 )

CARTOTÉCĂ s.f. Totalitatea fișelor care cuprind date cu privire la evidența personalului sau a materialelor dintr-o întreprindere, dintr-o instituție. ♦ Cutie, dulap unde se păstrează fișe; cartonieră. V. fișier. [Cf. germ. Kartothek, cf. fr. cartothèque]. (Sursa: DN )

CARTOTÉCĂ s. f. totalitatea fișelor de evidență la personalul sau materialele dintr-o întreprindere ori instituție. ◊ cutie, dulap unde se păstrează fișe; cartonieră. (< fr. cartothèque, germ. Kartothek, rus. kartoteka) (Sursa: MDN )

CARTOTÉCĂ, cartoteci, s. f. Totalitatea fișelor de evidență cuprinzând date privitoare la materialele sau persoanele dintr-o instituție. ♦ Cutie sau dulap în care se păstrează fișe clasate după anumite norme. – Germ. Kartothek (< gr.). (Sursa: DLRM )

CARTOTÉCĂ s. (rar) cartonieră. (O ~ cu fișe documentare.) (Sursa: Sinonime )

cartotécă s. f., g.-d. art. cartotécii; pl. cartotéci (Sursa: Ortografic )

CARTOTÉCĂ ~ci f. 1) Totalitate de fișe sistematizate și clasificate după anumite criterii; fișier. A completa ~ca. 2) Dulap cu lădițe speciale unde se păstrează fișele; fișier. /<germ. Kartothek, rus. kartoteka (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
cartotecă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cartote cartoteca
plural cartoteci cartotecile
genitiv-dativ singular cartoteci cartotecii
plural cartoteci cartotecilor
vocativ singular cartotecă, cartoteco
plural cartotecilor