caritábil adj. m., pl. caritábili; f. sg. caritábilă, pl. caritábile (Sursa: Ortografic )
caritábil, -ă adj. (fr. charitable; it. caritatévole). Rar. Milos, care dă de pomană. Care pleacă din caritate: sentimente caritabile. Adv. În mod caritabil. (Sursa: Scriban )
CARITÁBIL ~ă (~i, ~e)livr. Care ține de caritate; referitor la caritate; filantropic. /<fr. charitable (Sursa: NODEX )