CARCINÓM, carcinoame, s. n. Tumoare malignă constituită din celule epiteliale; epiteliom. – Din fr. carcinome. (Sursa: DEX '98 )
CARCINÓM s.n. Tumoare malignă a țesutului epitelial; epiteliom. [Pl. -oame. / < fr. carcinome]. (Sursa: DN )
CARCINÓM s. n. 1. tumoare canceroasă epitelială sau glandulară. 2. cancerul plantelor. (< fr. carcinome) (Sursa: MDN )
CARCINÓM s. (MED.) epiteliom. (Sursa: Sinonime )
carcinóm s. n., pl. carcinoáme (Sursa: Ortografic )
CARCINÓM ~oáme n. Tumoare malignă a țesutului epitelial. /<fr. carcinome (Sursa: NODEX )
| carcinom substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | carcinom | carcinomul |
| plural | carcinoame | carcinoamele |
| genitiv-dativ | singular | carcinom | carcinomului |
| plural | carcinoame | carcinoamelor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
