CARBONIZÁ, pers. 3 carbonizează, vb. I. Refl. (Despre cărbuni) A se descompune termic în lipsa oxigenului din aer sau în prezența unei cantități insuficiente de oxigen; (despre lemne) a se preface în cărbuni (prin ardere) în prezența unei cantități mici de aer; (despre alte materii organice) a se descompune (prin ardere). – Din fr. carboniser. (Sursa: DEX '98 )
CARBONIZÁvb. I. refl. A se preface în cărbuni (prin ardere); a se face scrum. [< fr. carboniser]. (Sursa: DN )
CARBONIZÁvb. refl. 1. (despre cărbuni) a se descompune termic în absența oxigenului din aer. 2. (despre lemne) a se transforma în cărbuni (prin ardere); (despre substanțe organice) a se face scrum. (< fr. carboniser) (Sursa: MDN )
CARBONIZÁ, pers. 3 carbonizează, vb. I. Refl. (Despre lemne) A se preface în cărbuni (prin ardere); (despre alte materii organice) a se descompune (prin ardere). – Fr. carboniser. (Sursa: DLRM )
CARBONIZÁ vb. (rar) a (se) tăciuna. (Sursa: Sinonime )
carbonizá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. carbonizeáză (Sursa: Ortografic )
A CARBONIZÁ ~éztranz. A face să se carbonizeze. /<fr. carboniser (Sursa: NODEX )
A SE CARBONIZÁ pers. 3 se ~eázăintranz. 1) (despre substanțe) A se transforma în carbon. 2) (despre lemne) A se preface în cărbuni (prin ardere). 3) (despre materii organice) A se descompune sub acțiunea unei surse puternice de căldură. /<fr. carboniser (Sursa: NODEX )
carbonizéz v. tr. (fr. carboniser). Prefac în cărbune saŭ în scrum. (Sursa: Scriban )
