CARACTERIÁL, -Ă, caracteriali, -e, adj. (Livr.) Referitor la caracter, al caracterului. [Pr.: -ri-al] – Din fr. caractériel. (Sursa: DEX '98 )
CARACTERIÁL, -Ă adj. (Rar) Referitor la caracter, de caracter. [Pron. -ri-al. / < fr. caractériel]. (Sursa: DN )
CARACTERIÁL, -Ă adj. referitor la caracter. (< fr. caractériel) (Sursa: MDN )
caracteriál adj. m., pl. caracteriáli; f. sg. caracteriálă, pl. caracteriále (Sursa: Ortografic )
CARACTERIÁL ~ă (~i, ~e) Care ține de caracter; propriu caracterului. [Sil. -ri-al] /<fr. caractériel (Sursa: NODEX )
| caracterial adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | caracterial | caracterialul | caracterială | caracteriala |
| plural | caracteriali | caracterialii | caracteriale | caracterialele |
| genitiv-dativ | singular | caracterial | caracterialului | caracteriale | caracterialei |
| plural | caracteriali | caracterialilor | caracteriale | caracterialelor |
| vocativ | singular | caracterialule | caracterialo |
| plural | caracterialilor | caracterialelor |
