Dex.Ro Mobile
CANÍȘ s. m. Specie de câini cu părul creț. – Din fr. caniche. (Sursa: DEX '98 )

CANÍȘ m. 1) Rasă de câini cu părul creț, folosită mai ales la vânătoarea pe baltă. 2) Câine din această rasă. /<fr. caniche (Sursa: NODEX )

CANÍȘ s.m. Specie de câini cu părul creț. V. pudel. [< fr. caniche]. (Sursa: DN )

CANÍȘ s. m. câine de agrement cu părul creț, cu aspect frumos. (< fr. caniche) (Sursa: MDN )

caníș s. m., pl. caníși (Sursa: Ortografic )

CANICHE (cuv. fr.) [caniș] subst. Rasă de cîini de origine africană cu blana buclată sau franjurată formînd suvițe răsucite (șnur), de culoare neagră, albă, maro, portocalie, argintie. Au urechi lungi ce atîrnă peste obraji. Există trei varietăți, deosebite numai prin talie: c. mare (45-55 cm), c. mijlociu (35-45 cm) și c. pitic (maximum 35 cm). (Sursa: DE )

Declinări/Conjugări
caniș   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular caniș canișul
plural caniși canișii
genitiv-dativ singular caniș canișului
plural caniși canișilor
vocativ singular
plural