CANDIDÁ2,candidez, vb. I. Intranz. 1. A fi propus candidat în alegeri; a-și pune candidatura într-o alegere. 2. A se prezenta la un examen. ♦ (Fam.) A aspira la un post, la un grad, la o poziție etc. – Din candidat și candidaturi (derivat regresiv). Cf. germ. kandidieren. (Sursa: DEX '98 )
CÁNDIDA1 s. f. Gen de ciuperci care formează micelii și produc diverse infecții, meningită etc. (Candida). – Cuv. lat. (nume științific). (Sursa: DEX '98 )
CANDIDÁvb. I. intr. A se prezenta la un concurs pentru a ocupa un post, o funcție etc. ♦ A fi propus candidat în alegeri; a-și pune candidatura într-o alegere. [P.i. -dez. / < candidat]. (Sursa: DN )
CÁNDIDAs.f. Gen de plante saprofite, care pot deveni patogene, provocând micoze; monilia. [< fr. candida, cf. lat. candidus – alb]. (Sursa: DN )
CANDIDÁ1vb. intr. a se prezenta la un concurs pentru a ocupa un post, o funcție. ◊ a fi propus, a-și pune candidatura în alegeri. (< candidat) (Sursa: MDN )
CÁNDIDA2s. f. gen de ciuperci care pot deveni patogene, provocând micoze; monilia. (< fr., lat. candida) (Sursa: MDN )
CANDIDÁ,candidez, vb. I. Intranz. A fi propus candidat în alegeri; a-și pune candidatura într-o alegere. ♦ (Fam.) A aspira la un post, la un grad, la o poziție etc. – Din candidat. (Sursa: DLRM )
CANDIDÁ vb. a concura, (rar) a compeți, (înv.) a concurge. (~ la un post.) (Sursa: Sinonime )
candidá vb., ind. prez. 1 sg. candidéz, 3 sg. și pl. candideáză (Sursa: Ortografic )
cándida (bot.) s. f. (Sursa: Ortografic )
CANDÍD, -Ă,candizi, -de, adj. Plin de candoare; curat, nevinovat, pur, neprihănit. – Din fr. candide, lat. candidus. (Sursa: DEX '98 )
A CANDIDÁ ~ézintranz. 1) A fi propus candidat. 2) A-și înainta candidatura. 3) A se prezenta la un concurs pentru a obține un post, o funcție. /Din candidat (Sursa: NODEX )
CANDÍD ~dă (~zi, ~de) 1) Care este plin de candoare; nevinovat; neprihănit; inocent. 2) (despre manifestări ale oamenilor) Care exprimă candoare; caracterizat prin candoare. Privire ~dă. /<fr. candide, lat. candidus (Sursa: NODEX )
CANDÍD, -Ăadj. Plin de candoare, pur, nevinovat. [< fr. candide, cf. lat. candidus – alb]. (Sursa: DN )
CANDÍD, -Ăadj. plin de candoare, pur, nevinovat, inocent. (< fr. candide, lat. candidus) (Sursa: MDN )
CANDÍD, -Ă,candizi, -de, adj. Plin de candoare; curat, nevinovat. – Fr. candide (lat. lit. candidus). (Sursa: DLRM )
candíd/cándid adj. m., pl. candízi/cándizi; f. candídă/cándidă, pl. candíde/cándide (Sursa: DOOM 2 )
CANDÍD adj. 1. v. inocent. 2. v. ingenuu. (Sursa: Sinonime )
Candid ≠ vinovat, ipocrit (Sursa: Antonime )
candíd adj. m., pl. candízi; f. sg. candídă, pl. candíde (Sursa: Ortografic )
cándid, -ă adj. (lat. cándidus, alb, strălucitor, d. candére, a străluci, a fi aprins. V. candelă, in-candescent, incendiŭ, încing 2). Plin de candoare. Adv. Cu candoare. – Fals candíd (după fr.). (Sursa: Scriban )
candidéz v. intr. (d. candidat; lat. cándido, -áre înseamnă „a fi alb strălucitor”). Mă prezent [!] ca candidat, aspir la o funcțiune, la o onoare. (Sursa: Scriban )
