CANDÍD, -Ă, candizi, -de, adj. Plin de candoare; curat, nevinovat, pur, neprihănit. – Din fr. candide, lat. candidus. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

CANDÍD, -Ă adj. Plin de candoare, pur, nevinovat. [< fr. candide, cf. lat. candidus – alb]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

CANDÍD, -Ă adj. plin de candoare, pur, nevinovat, inocent. (< fr. candide, lat. candidus) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

CANDÍD, -Ă, candizi, -de, adj. Plin de candoare; curat, nevinovat. – Fr. candide (lat. lit. candidus). (Sursa: DLRM ) Copy to clipboard

candíd/cándid adj. m., pl. candízi/cándizi; f. candídă/cándidă, pl. candíde/cándide (Sursa: DOOM 2 ) Copy to clipboard

CANDÍD adj. 1. v. inocent. 2. v. ingenuu. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

Candid ≠ vinovat, ipocrit (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard

candíd adj. m., pl. candízi; f. sg. candídă, pl. candíde (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

cándid, -ă adj. (lat. cándidus, alb, strălucitor, d. candére, a străluci, a fi aprins. V. candelă, in-candescent, incendiŭ, încing 2). Plin de candoare. Adv. Cu candoare. – Fals candíd (după fr.). (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard

CANDÍD ~dă (~zi, ~de) 1) Care este plin de candoare; nevinovat; neprihănit; inocent. 2) (despre manifestări ale oamenilor) Care exprimă candoare; caracterizat prin candoare. Privire ~dă. /<fr. candide, lat. candidus (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard