Dex.Ro Mobile
CANAPEÁ, canapele, s. f. Mobilă (cu spătar și cu brațe, uneori capitonată) pe care se șade și pe care se poate dormi. – Din ngr. kanapés. Cf. fr. canapé, germ. Kanapee. (Sursa: DEX '98 )

CANAPEÁ s.f. 1. Divan îngust, îmbrăcat în stofă sau în piele, care are de obicei un spătar și brațe; sofa. 2. Felie de pâine prăjită în unt, pe care se pun felii de salam, șuncă, icre etc. [< fr. canapé, cf. germ. Kanapee]. (Sursa: DN )

CANAPÉA s. f. felie de pâine prăjită în unt, pe care se pun felii de salam etc. (< fr. canapé) (Sursa: MDN )

CANAPEÁ, canapele, s. f. Mobilă (cu spătar și cu brațe, uneori capitonată) pe care se șade și pe care se poate dormi. – Fr. canapé. (Sursa: DLRM )

canapéa (canapéle), s. f. – Sofa. – Var. (Mold.) canape. – Mr. canape. It., fr. canapé (sec. XIX), cf. ngr. ϰαναπές, tc. kanape. (Sursa: DER )

canapeá s. f., art. canapeáua, g.-d. art. canapélei; pl. canapéle (Sursa: Ortografic )

canapeá f., pl. ele (fr. canapé, d. lat. conopéum, vgr. konopeîon, polog de țînțarĭ, d. kónops, țînțar; ngr. kánapés. Sofa, scaun lat și moale pe care pot ședea maĭ mulțĭ inșĭ alăturĭ. (Sursa: Scriban )

CANAPEÁ ~éle f. Mobilă în formă de pat lung, cu spătar și cu brațe, de obicei capitonate, pe care se poate ședea sau dormi. [Art. canapeaua; G.-D. canapelei; Sil. -na-pea] /<fr. canapé, germ. Kanapee, ngr. kanapés (Sursa: NODEX )

CANAPEÁ s.f. Felie de pâine fără coajă, de grosime și formă variabile (pătrată, rotundă, triunghiulară), unsă de obicei cu unt, apoi garnisită divers; poate fi servită rece, pâinea fiind prăjită sau nu în prealabil, sau caldă, gratinată după ce a fost garnisită; fr. canapé; germ. Canapé. (Sursa: DGE )

Declinări/Conjugări
canapea   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular canapea canapeaua
plural canapele canapelele
genitiv-dativ singular canapele canapelei
plural canapele canapelelor
vocativ singular canapea
plural canapelelor