CAMPANÚLĂ, campanule, s. f. (Bot.) Clopoțel (2). – Din fr. campanule. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

CAMPANÚLĂ s.f. Plantă erbacee cu flori frumoase, albastre sau violete; clopoțel. [< fr. campanule]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

CAMPANÚLĂ s. f. plantă erbacee cu flori frumoase, albastre sau violete; clopoțel. (< fr. campanule) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

CAMPANÚLĂ, campanule, s. f. (Bot.) Clopoțel (2). – După fr. campanule. (Sursa: DLRM ) Copy to clipboard

campanúlă s. f., g.-d. art. campanúlei; pl. campanúle (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

CAMPANÚLĂ ~e f. Plantă erbacee, având tulpina dreaptă și înaltă și flori albastre sau violete în formă de clopot; clopoțel. /<fr. campanule (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

CAMPANÚLE s. pl. v. clopoței. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard