Dex.Ro Mobile
CALOMNIÉRE, calomnieri, s. f. Faptul de a calomnia; defăimare, hulire, ponegrire. [Pr.: -ni-e-] – V. calomnia. (Sursa: DEX '98 )

CALOMNIÉRE s.f. Acțiunea de a calomnia. [Pron. -ni-e-. / < calomnia]. (Sursa: DN )

CALOMNIÉRE, calomnieri, s. f. Faptul de a calomnia. [Pr.: -ni-e-] (Sursa: DLRM )

CALOMNIÉRE s. bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală, ponegrire, șoaptă, (pop.) hulă, hulire, năpăstuire, pâră, (înv. și reg.) ponosluire, (Ban.) tonocie, (înv.) balamuție, catigorie, clevetă, mozavirie, (fam. fig.) încondeiere, înnegrire. (O ~ ordinară.) (Sursa: Sinonime )

calomniére s. f. (sil. -ni-e-), g.-d. art. calomniérii; pl. calomniéri (Sursa: Ortografic )

CALOMNIÁ, calomniez, vb. I. Tranz. A vorbi pe cineva de rău, a spune lucruri neadevărate despre cineva, a discredita pe cineva în onoarea sau reputația sa; a defăima, a bârfi, a cleveti, a huli, a ponegri. [Pr.: -ni-a] – Din fr. calomnier, lat. calumniari. (Sursa: DEX '98 )

A CALOMNIÁ ~éz tranz. A ataca cu calomnii; a vorbi de rău; a defăima; a denigra; a blama; a bârfi; a cleveti; a huli; a ponosi; a ponegri; a detracta. [Sil. -ni-a] /<fr. calomnier, lat. calumniari (Sursa: NODEX )

CALOMNIÁ vb. I. tr. A spune calomnii (la adresa cuiva), a vorbi pe cineva de rău; a defăima, a bârfi. [Pron. -ni-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. calomnier]. (Sursa: DN )

CALOMNIÁ vb. tr. a vorbi pe cineva de rău; a defăima, a bârfi. (< fr. calomnier) (Sursa: MDN )

CALOMNIÁ, calomniez, vb. I. Tranz. A vorbi pe cineva de rău, cu intenția de a-i atinge onoarea sau reputația. [Pr.: -ni-a] – Fr. calomnier (lat. lit. calumniari). (Sursa: DLRM )

CALOMNÍA vb. a (se) bârfi, a (se) blama, a (se) cleveti, a (se) defăima, a (se) denigra, a (se) discredita, a (se) ponegri, (livr.) a (se) detracta, a (se) vitupera, (înv. și pop.) a (se) ocărî, (pop.) a (se) huli, a (se) năpăstui, a (se) povesti, (prin Olt.) a (se) publica, (înv.) a (se) balamuți, a (se) măscări, a (se) mozaviri, a (se) pohlibui, a (se) ponosi, a (se) ponoslui, a (se) prilesti, a (se) vrevi, (fam. fig.) a (se) încondeia, (pop. fig.) a (se) înnegri. (Îl ~ pe nedrept.) (Sursa: Sinonime )

calomniá vb. (sil. -ni-a), ind. prez. 1 sg. calomniéz, 3 sg. și pl. calomniáză, 1 pl. calomniém (sil. -ni-em); conj. prez. 3 sg. și pl. calomniéze; ger. calomniínd (sil. -ni-ind) (Sursa: Ortografic )

calomniéz v. tr. (fr. calomnier, d. lat. calumniari). Spun calomniĭ. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
calomnia   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) calomnia calomniere calomniat calomniind singular plural
calomnia calomniați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) calomniez (să) calomniez calomniam calomniai calomniasem
a II-a (tu) calomniezi (să) calomniezi calomniai calomniași calomniaseși
a III-a (el, ea) calomnia (să) calomnieze calomnia calomnie calomniase
plural I (noi) calomniem (să) calomniem calomniam calomniarăm calomniaserăm, calomniasem*
a II-a (voi) calomniați (să) calomniați calomniați calomniarăți calomniaserăți, calomniaseți*
a III-a (ei, ele) calomnia (să) calomnieze calomniau calomnia calomniaseră
* Formă nerecomandată

calomniere   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular calomniere calomnierea
plural calomnieri calomnierile
genitiv-dativ singular calomnieri calomnierii
plural calomnieri calomnierilor
vocativ singular calomniere, calomniereo
plural calomnierilor