CALAMITÁTE,calamități, s. f. Nenorocire mare, dezastru care lovește o colectivitate. ◊ Flagel. – Din fr. calamité, lat. calamitas, -atis. (Sursa: DEX '98 )
CALAMITÁTEs.f. Nenorocire mare, dezastru care lovește o colectivitate; flagel. [Pl. -tăți. / cf. fr. calamité, lat. calamitas]. (Sursa: DN )
CALAMITÁTEs. f. dezastru, catastrofă care lovește o colectivitate. (< fr. calamité, lat. calamitas) (Sursa: MDN )
CALAMITÁTE,calamități, s. f. Nenorocire mare, dezastru care lovește o colectivitate; flagel. – Fr. calamité (lat. lit. calamitas, -atis). (Sursa: DLRM )
CALAMITÁTE s. v. dezastru. (Sursa: Sinonime )
calamitáte s. f., g.-d. art. calamității; pl. calamități (Sursa: Ortografic )
calamitáte f. (lat. calamitas, -átis). Mare nenorocire, pacoste (ca epidemiile, războaĭele, foametea). V. dezastru. (Sursa: Scriban )
CALAMITÁT, -Ă,calamitați, -te, adj. Care a suferit o calamitate. – Din calamitate (derivat regresiv). (Sursa: DEX '98 )
CALAMITÁT ~tă (~ți, ~te) Care a suferit de pe urma unei calamități. /Din calamitate (Sursa: NODEX )
CALAMITÁTE ~ățif. Nenorocire mare, care se abate asupra unei colectivități; catastrofă de mari proporții; dezastru; urgie; flagel; prăpăd. [G.-D. calamității] /<lat. calamitas, ~atis, fr. calamité (Sursa: NODEX )
CALAMITÁT, -Ăadj. (Liv.) Care a suferit de pe urma unei calamități naturale. [< calamita]. (Sursa: DN )
CALAMITÁT, -Ăadj. care a suferit de pe urma unei calamități naturale. (< fr. calamité) (Sursa: MDN )
CALAMITÁT adj. v. sinistrat. (Sursa: Sinonime )
calamitát adj. m., pl. calamitáți; f. sg. calamitátă, pl. calamitáte (Sursa: Ortografic )