CĂDÉRE,căderi, s. f. Faptul de a cădea. 1. Deplasare, mișcare de sus în jos a unui lucru, coborâre spre pământ sub efectul gravitației. ◊ Cădere de apă = diferență de nivel între două puncte ale unui curs de apă; (concr.) masă de apă care cade de la o oarecare înălțime; cascadă, cataractă. ♦ Lăsare în jos a unui lucru care continuă să fie în parte susținut. ♦ Deplasare a unui organ din poziția sa normală. Căderea mușchilor. ** Diferența dintre valorile pe care le ia o mărime în două puncte diferite. Cădere de potențial. ** (Med.; în sintagma) Cădere de tensiune = coborâre a tensiunii arteriale sub limita normală. 2. Desprindere a unei părți componente dintr-un organism. 3. Răsturnare a unui corp; surpare. 4. Fig. Ocupare, cucerire. Căderea Cartaginei.5. Fig. Insucces, nereușită. 6. Competență, drept. Nu e în căderea lui să mă judece.7. Nereușită, eșec. – V. cădea. (Sursa: DEX '98 )
CĂDÉRE,căderi, s. f. Faptul de a cădea. 1. Deplasare, mișcare de sus în jos, coborâre spre pământ (ca efect al gravitației). Căderea corpurilor. ♦ Lăsare în jos a unui lucru care continuă să fie în parte susținut. ♦ Deplasare a unui organ din poziția sa normală. Căderea mușchilor.2. Desprinderea unei părți componente dintr-un organism. 3. Răsturnare a unui corp; surpare. 4. Fig. Ocupare, cucerire. Căderea Cartaginei.5. Fig. Insucces, nereușită. 6. (În expr.) Cădere de apă = cascadă, cataractă. 7. (În expr.) Cădere de acord = ajungere la o înțelegere. 8. Competență, drept. (Sursa: DLRM )
CĂDÉRE s. 1. picare. (~ a unui obiect de pe masă.)2. v. căzătură. 3. v. prăbușire. 4. dărâmare, năruire, picare, prăbușire, prăvălire, răsturnare. (~ lui la pământ în urma unei lovituri.)5.(GEOGR.) cădere de apă v. cascadă. 6. scăpare. (~ a ciocanului din mână.)7. v. lăsare. 8. v. dispariție. 9. eșec, insucces, nereușită, picare, (livr.) fiasco, (fam.) chix. (~ la un examen.)10. v. calitate. (Sursa: Sinonime )
cădére s. f., g.-d. art. cădérii; pl. cădéri (Sursa: Ortografic )
cădére f. Acțiunea de a cădea, (propriŭ și fig.): căderea frunzelor, a ministeruluĭ, a imperĭuluĭ roman, a uneĭ pĭese teatrale. Cascadă: căderea Rinuluĭ. Rar. Competență, drept: acest lucru nu e de căderea luĭ. V. cădință. (Sursa: Scriban )
