CACADẤR, cacadâri, s. m. (Bot.; reg.) Măceș. – Et. nec. (Sursa: DEX '98 )
CACADẤR, cacadâri, s. m. (Reg.) Măceș. (Sursa: DLRM )
CACADẤR, cacadâri, s. m. ~ (din ngr. κουκουδέρος (= plin cu semințe) < κούκουδον (= bacă)) (Sursa: DER )
CACADẤR s. v. măceș, trandafir sălbatic. (Sursa: Sinonime )
cacadấr s. m., pl. cacadấri (Sursa: Ortografic )
cacadîr m. (cp. cu ung. kakastaré-fa, oțetar, un copac). Mold. Măcieș. Fruct de măcieș. (Sursa: Scriban )
| cacadâr substantiv masculin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | cacadâr | cacadârul |
| plural | cacadâri | cacadârii |
| genitiv-dativ | singular | cacadâr | cacadârului |
| plural | cacadâri | cacadârilor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
