Dex.Ro Mobile
CABOTÁJ, cabotaje, s. n. Navigație comercială de-a lungul coastei; transport naval de mărfuri între porturi apropiate. – Din fr. cabotage. (Sursa: DEX '98 )

CABOTÁJ s.n. Navigație de-a lungul coastei de la un port la altul. [< fr. cabotage]. (Sursa: DN )

CABOTÁJ s. n. navigație maritimă de-a lungul coastei între localități apropiate. (< fr. cabotage) (Sursa: MDN )

CABOTÁJ s. n. Navigație la distanță mică de-a lungul coastei (între porturile aceleiași țări). – Fr. cabotage. (Sursa: DLRM )

cabotáj s. n., pl. cabotáje (Sursa: Ortografic )

CABOTÁJ ~e n. nav. Navigație comercială de-a lungul coastei mărilor, între porturi apropiate. /<fr. cabotage (Sursa: NODEX )

cabotágiŭ și (ob.) -áj n., pl. e (fr. cabotage, d. caboter, a face cabotaj, d. sp. cabo, cap, promontoriŭ; it. cabotaggio). Navigațiune comercială pe lîngă coaste orĭ de la cap la cap, foarte obișnuită în ainte [!] de invențiunea busoleĭ. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
cabotaj   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cabotaj cabotajul
plural cabotaje cabotajele
genitiv-dativ singular cabotaj cabotajului
plural cabotaje cabotajelor
vocativ singular
plural