CĂRĂȘÉL, (1) cărășei, s. m., (2) cărășele, s. n. 1. S. m. Diminutiv al lui caras.2. S. n. Numele unui dans popular cu mișcări vioaie; melodie după care se execută acest dans. – Caras + suf. -el. (Sursa: DEX '98 )
CĂRĂȘÉL, (1)cărășei, s. m., (2)cărășele, s. n. 1. Diminutiv al lui caras.2. Numele unui dans popular cu mișcări vioaie și melodia după care se execută. (Sursa: DLRM )
cărășél (pește) s. m., pl. cărășéi, art. cărășéii (Sursa: Ortografic )
cărășél (dans) s. n., pl. cărășéle (Sursa: Ortografic )
cărășél m., pl. șeĭ (dim. caras. Cp. cu tărășel). Meh.Caras. S. n., pl. e.Nord. Un dans popular. (Sursa: Scriban )
carás m., pl. șĭ (rus. karásĭ, d. germ. karas și karausche). Nord. Caracudă, un pește. (În Meh. caras și cărășel. Ant. P.) S. n., pl. urĭ și e (pin [!] aluz. la aripa luĭ dorsală zbîrlită). Bișchie. (Sursa: Scriban )
