CĂPIÁT, -Ă,căpiați, -te, adj. 1. (Despre ovine și bovine) Atins de cenuroză. 2. Fig. (Fam.) Scrântit, țicnit, nebun. [Pr.: -pi-at] – V. căpia. (Sursa: DEX '98 )
CĂPIÁT, -Ă,căpiați, -te, adj. 1. (Despre ovine și bovine) Atins de capie. 2. Fig. (Fam.) Scrântit, țicnit, nebun. – V. căpia. (Sursa: DLRM )
CĂPIÁT adj., s. v. alienat, dement, descre-ierat, înnebunit, nebun, smintit, țicnit. (Sursa: Sinonime )
CĂPIÁ,căpiez, vb. I. Intranz. 1. (Despre ovine și bovine) A se îmbolnăvi de cenuroză. 2. Fig. (Fam.) A se scrânti, a se țicni, a înnebuni. [Pr.: -pi-a] – Din capiu. (Sursa: DEX '98 )
A CĂPIÁ ~ézintranz. 1) (despre animale) A se îmbolnăvi de capie. 2) fam. (despre persoane) A pierde facultatea de a judeca normal; a-și ieși din minți; a înnebuni; a se scrânti; a se țicni; a se sminti; a se trăsni; a se aliena. [Sil. -pi-a] /Din capiu (Sursa: NODEX )
CĂPIÁ,căpiez, vb. I. Intranz. 1. (Despre ovine și bovine) A se îmbolnăvi de capie. 2. Fig. (Fam.) A se scrânti, a se țicni, a înnebuni. – Din capiu. (Sursa: DLRM )
CĂPIÁ vb. v. aliena, înnebuni, sminti, țicni. (Sursa: Sinonime )
căpiá vb. (sil. -pi-a), ind. prez. 1 sg. căpiéz, 3 sg. și pl. căpiáză, 1 pl. căpiém (sil. -pi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. căpiéze; ger. căpiínd (sil. -pi-ind) (Sursa: Ortografic )
căpiéz v. intr. (d. capie). Mă îmbolnăvesc de capie. Fig. Iron. Înebunesc, turbez: aĭ căpiat, măĭ? V. tr. Lasă-mă în pace, că m´aĭ căpiat. – În est căpchiez. (Sursa: Scriban )
