CĂMĂTÁR, cămătari, s. m. Persoană care dă împrumuturi bănești în schimbul unei camete. – Camătă + suf. -ar. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

CĂMĂTÁR, cămătari, s. m. Persoană care împrumută bani cu camătă. – Din camătă + suf. -ar. (Sursa: DLRM ) Copy to clipboard

CĂMĂTÁR s. (înv.) camatnic, cămătarnic, cămătaș, ciufut, m*******u, privătar, uzurar, zaraf. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

cămătár s. m., pl. cămătári (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

cămătár m. (d. camătă; sîrb. kamatar, rentier). Defav. Uzurar, cel ce dă banĭ cu camătă. – Vechĭ cămatnic și camátnic (vsl. kamatĭnikŭ). V. bancher. (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard

CĂMĂTÁR ~i m. Persoană care dă bani cu camătă. /camătă + suf. ~ar (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard