Dex.Ro Mobile
CĂDÍ, cădesc, vb. IV. Intranz. A cădelnița, a tămâia. – Din sl. kaditi. (Sursa: DEX '98 )

CĂDÍ, cădesc, vb. IV. Intranz. A cădelnița, a tămâia. – Slav (v. sl. kaditi). (Sursa: DLRM )

CĂDÍ vb. v. cădelnița, tămâia. (Sursa: Sinonime )

cădí (cădésc, cădít), vb. – A tămîia, a cădelnița. Sl. kaditi (Miklosich, Slaw. Elem., 24; Cihac, II, 37); cf. bg. kadjă. – Der. cădelniță, s. f. (vas în care se arde tămîie; Arg., pungă) din sl. kadilĭnica; cădelnița, vb. (a tămîia). (Sursa: DER )

cădí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cădésc, imperf. 3 sg. cădeá; conj. prez. 3 sg. și pl. cădeáscă (Sursa: Ortografic )

cădésc v. tr. și intr. (vsl. kadili). Rar azĭ. Tămîĭez, cădelnițez, afum cu cădelnița. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
cădi   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) cădi cădire cădit cădind singular plural
cădește cădiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) cădesc (să) cădesc cădeam cădii cădisem
a II-a (tu) cădești (să) cădești cădeai cădiși cădiseși
a III-a (el, ea) cădește (să) cădească cădea cădi cădise
plural I (noi) cădim (să) cădim cădeam cădirăm cădiserăm, cădisem*
a II-a (voi) cădiți (să) cădiți cădeați cădirăți cădiserăți, cădiseți*
a III-a (ei, ele) cădesc (să) cădească cădeau cădi cădiseră
* Formă nerecomandată