CẤRCOTĂ,cârcote, s. f. (Pop. și fam.) Neînțelegere, ceartă, gâlceavă. ◊ Loc. vb. A intra (sau a se băga) în cârcotă (cu cineva) = a se certa (cu cineva). – Cf. scr. krkotja „lipsă de mlădiere, inflexibilitate”. (Sursa: DEX '98 )
CÂRCOTĂ ~ef. pop. Schimb de cuvinte tari (între două sau mai multe persoane); sfadă; ceartă. ◊ A intra (sau a se băga) în ~ cu cineva a se certa cu cineva. /v. a cârcoti (Sursa: NODEX )
cî́rcotă f., pl. e (ceh. krkot, cîrîire, krkati, a cîrîi, rudă cu cîrcîĭ, cîrc, crîcnesc). Ceartă, sfadă. Șicană. V. chițibuș. (Sursa: Scriban )