BĂNÉT s. n. Bani1 mulți; avere mare în bani1; bănărit. – Ban1 + suf. -et. (Sursa: DEX '98 )
BĂNÉT n. pop. Cantitate mare de bani; bani mulți. /ban + suf. ~et (Sursa: NODEX )
BĂNÉT s. n. Bani mulți; avere mare în bani. – Din ban1 + suf. -et. (Sursa: DLRM )
BĂNÉT s. (înv. și reg.) paralâc, (prin Mold.) bănărie, bănărit, (fam.) părălet. (Ce mult ~!) (Sursa: Sinonime )
bănét s. n. (Sursa: Ortografic )
bănét n., pl. urĭ. Fam. Mare sumă de banĭ, părălet. (Sursa: Scriban )
| bănet substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | bănet | bănetul |
| plural | — | — |
| genitiv-dativ | singular | bănet | bănetului |
| plural | — | — |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
