BULLY s.n. (Sport) Angajament (2). [Pron. bá-li. / < engl. bully]. (Sursa: DN )
| bully substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | bully | bullyul |
| plural | bullyuri | bullyurile |
| genitiv-dativ | singular | bully | bullyului |
| plural | bullyuri | bullyurilor |
| vocativ | singular | bullyule |
| plural | bullyurilor |
| bully (-) substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | bully | bully-ul |
| plural | bully-uri | bully-urile |
| genitiv-dativ | singular | bully | bully-ului |
| plural | bully-uri | bully-urilor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
