Dex.Ro Mobile
BULBOÁCĂ, bulboace, s. f. (Reg.) Vâltoare. – Cf. bulbuc. (Sursa: DEX '98 )

BULBOÁCĂ, bulboace, s. f. (Reg.) Vâltoare. – Din bulb[oană] + suf. -oacă. (Sursa: DLRM )

BULBOÁCĂ s. v. bulboană. (Sursa: Sinonime )

bulboácă s. f., g.-d. art. bulboácei; pl. bulboáce (Sursa: Ortografic )

bulboácă, bulboánă, hulboánă, bolboácă și holboánă (oa dift.) f., pl. e (bg. glybok, dŭlbok, adînc; rut. hlubókŭ, d. vsl. glonbokŭ, adînc). Est. Loc adînc în rîŭ saŭ în lac și primejdios pentru înotătorĭ (gîldăŭ, ghiol, steoalnă, plisă). – Și hîlboacă și -oană. La Dos. dîlboană, abis. În Tut. (rev. I. Crg. 8, 155) hulboacă, în Trans. duldoacă. În R. S. și Mold. sud dulbínă și (CL. 1924, 195) dulghină (bg. dulbiná), în Ban. tulbínă, în Bihor (Șez. 37, 126) dîlbínă. Forma hulboană și bulb- în Șez. 30, 293. V. afundătoare, anafor, copcă 2, dornă. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
bulboacă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bulboa bulboaca
plural bulboace bulboacele
genitiv-dativ singular bulboace bulboacei
plural bulboace bulboacelor
vocativ singular bulboacă, bulboaco
plural bulboacelor