Dex.Ro Mobile
BRẤGLĂ, brâgle, s. f. Parte mobilă la războiul de țesut, care susține spata. – Et. nec. (Sursa: DEX '98 )

BRẤGLĂ, brâgle, s. f. Partea mobilă la războiul de țesut, care susține spata. (Sursa: DLRM )

BRÂGLĂ s. v. vatală. (Sursa: Sinonime )

brâglă s. f. (sil. -glă), g.-d. art. brâglei; pl. brâgle (Sursa: Ortografic )

brîglă (brîgle), s. f. – Parte mobilă la războiul de țesut. – Var. bîr(g)lă, braglă, braclă. – Megl. bîrdilă. Bg. bŭrdilo (Cihac, II, 9; DAR), prin intermediul unei forme bîrd(i)lă, ca în megl. – Der. brîglar, s. m. (arțar). (Sursa: DER )

brî́glă f., pl. e (rudă cu ceh. brdlo și germ. bridle id.). Olt. Vatală. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
brâglă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular brâglă brâgla
plural brâgle brâglele
genitiv-dativ singular brâgle brâglei
plural brâgle brâglelor
vocativ singular brâglă, brâglo
plural brâglelor