BRUTĂRÍE, (2) brutării, s. f. 1. Meseria de brutar. 2. Clădire în care se fabrică sau se vinde pâine; jimblărie. – Brutar + suf. -ie. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

BRUTĂRÍE, (2) brutării, s. f. 1. Meseria de brutar. 2. Clădire în care se fabrică sau se vinde pâine. – Din brutar + suf. -ie. (Sursa: DLRM ) Copy to clipboard

BRUTĂRÍE s. (Transilv. și Ban.) pecărie, (Mold. și Transilv.) pitărie, (înv.) magupie, (înv., în Mold.) formă. (A luat o pâine de la ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

brutăríe s. f., art. brutăría, g.-d. art. brutăríei; (magazine) pl. brutăríi, art. brutăríile (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

brutăríe f. (d. brut). Vest. Localu ]n care se face orĭ se vinde pîne. – În est pitărie. (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard

BRUTĂRÍE ~i f. 1) Îndeletnicire de brutar. 2) Local unde se coace și/sau se vinde pâine. [Art. brutăria; G.-D. brutăriei; Sil. -ri-e] /brutar + suf.~ie (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard