BRUNCH [BRĂNCI] s. n. masa de dimineață luată mai târziu, ținând loc atât de mic dejun cât și de prânz. (< engl. brunch) (Sursa: MDN )
brunch (angl.) [pron. branč] s. n., art. brunch-ul; pl. brunch-uri (Sursa: DOOM 2 )
| brunch substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | brunch | brunchul |
| plural | brunchuri | brunchurile |
| genitiv-dativ | singular | brunch | brunchului |
| plural | brunchuri | brunchurilor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
| brunch (-) substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | brunch | brunch-ul |
| plural | brunch-uri | brunch-urile |
| genitiv-dativ | singular | brunch | brunch-ului |
| plural | brunch-uri | brunch-urilor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
