BRONHOSPÁSM, bronhospasme, s. n. Contracție, spasm al bronhiilor, provocat de tuse, efort etc. – Din fr. bronchospasme. (Sursa: DEX '98 )
BRONHOSPÁSM s.n. (Med.) Contracție spasmodică a bronhiilor. [< fr. bronchospasme]. (Sursa: DN )
BRONHOSPÁSM s. n. contracție spasmodică a bronhiilor. (< fr. branchospasme) (Sursa: MDN )
bronhospásm s. n. (sil. mf. -spasm), pl. bronhospásme (Sursa: Ortografic )
| bronhospasm substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | bronhospasm | bronhospasmul |
| plural | bronhospasme | bronhospasmele |
| genitiv-dativ | singular | bronhospasm | bronhospasmului |
| plural | bronhospasme | bronhospasmelor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
